Marii creatori de conținut, „validați” de algoritmii AI cu formula „Facebook recognized me as a consistent post creator…” (fâsss😀- mare realizare!) se întrec în opinii vis-a-vis de subiecte din domenii de interes social (educație, sănătate, politici publice etc)
Superioritatea morală a fost ani de zile distribuită și ambalată frumos în cuvinte precum: „valori”, „responsabilitate” și „recunoștință”, iar rețelele sociale sunt, fără îndoială, o formă de discurs cultural și poziționare socială a oamenilor „frumoși”.
Și da, paradoxal, într-o lume care își protejează cu vehemență dreptul la liberă exprimare, lipsește aceeași rigoare atunci când vine vorba de libertatea de gândire.
Mno…până la urmă, fiecare este atât cât înțelege. Și ar fi ok așa atâta vreme cât nu pretindem a deține adevărul absolut. Toți (dar absolut toți) trăim iluzia că percepția noastră este oglinda fidelă a realității. Există, așadar, vreo 8,3 miliarde de realități…
Într-o lume invadată de psihologi de tik tok, oamenii devin atât de atenți la ce simt și de ce simt, încât uită să trăiască momentul prezent, pierd timp încercând să lege orice preferință sau reacție minoră de o „traumă din copilărie” sau de o experiență trecută, ignorând explicațiile simple, iar dorința de a face totul „perfect” din punct de vedere psihologic îi duce la frica de acțiune.
Totuși, niște adevăruri „populare” rămân general valabile:
(1) Viața e grea, dar când ești prost/proastă, e și mai grea.
(2) Spre deosebire de complimente, înjurăturile sunt întotdeuna sincere.
P.s.: Pentru mai multe recomandări, ne revedem la școală din 7 septembrie.
#haicueducația
Atelier de psihoeducație 